{"id":5204,"date":"2018-12-19T14:49:05","date_gmt":"2018-12-19T12:49:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/?p=5204"},"modified":"2018-12-19T14:49:05","modified_gmt":"2018-12-19T12:49:05","slug":"gradinita-bunica-sau-bona-cu-cine-lasam-copilul-cand-ne-intoarcem-la-job","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/2018\/12\/19\/gradinita-bunica-sau-bona-cu-cine-lasam-copilul-cand-ne-intoarcem-la-job\/","title":{"rendered":"Gradinita, bunica sau bona? Cu cine lasam copilul cand ne intoarcem la job"},"content":{"rendered":"

Se apropie cu pasi rapizi momentul in care trebuie sa ma intorc la job<\/a> si va trebui sa gasesc cea mai buna solutie pentru Edy. Dar care este, pana la urma, cea mai buna varianta pentru el? Cu cine il las? Sa il duc la gradinita atat de mic? Sa angajez o bona? Sa o rog pe buni sa stea cu el? Imi trec zeci de intrebari prin minte si in curand va trebui sa iau o decizie.<\/p>\n

Probabil va trebui sa asez pe foaie cele trei variante cu avantaje si dezavantaje.<\/p>\n

Gradinita \/ Cresa<\/a><\/strong><\/h4>\n

Pe Andrei l-am dat la gradinita<\/a> de la un an si 10 luni. S-a acomodat repede, si-a facut prieteni, dormea fara probleme la pranz, manca cu placere. Totul ok pana la boli. Primul an de colectivitate a fost un cosmar:<\/a> viroza dupa viroza. Doua saptamani mergea la gradinita, una statea acasa. Am tinut-o asa din primele saptamani (iulie) pana vara urmatoare. Sincer, asta a fost singurul meu regret ca l-am dat la o varsta atat de mica. Dar am patimit mult. Si sa vezi un copilas de doi anisori mereu bolnav, cu febra, cu pneumonie, cu otita, cu laringita<\/a>, cu te-miri-ce\u2026 parca iti vine sa mai amani un pic gradinita.<\/p>\n

Anul ala am lucrat o gramada de acasa. Am noroc si ca este un job la care, in situatii exceptionale, mai poti face si asta. In plus, am avut si un sef intelegator.<\/p>\n

Eu mi-as dori ca la Edy sa mai aman un an gradinita. Nu zic ca nu se va imbolnavi si de la trei ani, dar poate va duce bolile mai bine. Ma gandesc ca a tot luat diverse viroze de la Andrei si ca, pana atunci, va avea un sistem imunitar mai bun.<\/p>\n

Bunica<\/strong><\/h4>\n

De la un 11 luni pana cand a mers la gradinita, Andrei a stat cu buni. A fost o perioada foarte buna pentru el. Bine ingrijit, fericit. Cu siguranta, asta ar fi cea mai buna varianta. Nimic nu se compara cu dragostea parintilor si a bunicilor. In acelasi timp, stiu cat de greu este sa stai atatea ore cu un copil. Este solicitant, obositor. Din toamna mai intra si Andrei la scoala. Va fi, intr-adevar, greu. Dar cum s-au descurcat altii inaintea noastra, ma gandesc ca o sa reusim si noi.<\/p>\n

Bona<\/strong><\/h4>\n

Recunosc, varianta bona ma sperie cel mai tare. Desi as angaja oricand o femeie blanda si rabdatoare, recomandata de cineva de incredere, ma ingrozeste gandul sa aduc in casa o femeie pe care nu o cunosc, angajata in urma unui interviu. Si chiar nu prea am primit recomandari, asa ca probabil ar trebui sa recurg la varianta anunturi online.<\/p>\n

E si bona o varianta, iti asigura un anumit confort. Nu trebuie sa pleci val-vartej de la job ca sa ajungi sa iei copilul de la gradinita, nu trebuie sa te invoiesti non stop pentru ca s-a imbolnavit cel mic. Daca da norocul peste tine, bona iti mai face si o mancarica in timp ce doarme copilul \ud83d\ude42 Cunosc cazuri. Dar stiu si situatii opuse: unei prietene ii manca tot de prin frigider, mai lua si la pachet acasa. Odata i-a mancat aproape un tort intreg. Ii mai lua si sticlele de bautura din debara. Nici nu vreau sa iau in calcul varianta in care agreseaza copilul.<\/p>\n

Grea decizie. Voi cum faceti\/ati facut?<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se apropie cu pasi rapizi momentul in care trebuie sa ma intorc la job si va trebui sa gasesc cea mai buna solutie pentru Edy. Dar care este, pana la urma, cea mai buna varianta pentru el? Cu cine il las? Sa il duc la gradinita atat de mic? Sa angajez o bona? Sa o […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5206,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[529],"tags":[2719,2726,2725,2722,2723,2721,2720,2724,2718],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5204"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5204"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5208,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5204\/revisions\/5208"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5206"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.mamapentrudoi.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}