A fost prima femeie care a prezentat un jurnal de stiri sportive: timp de 20 de ani Raluca Arvat ne-a adus la Pro TV cele mai importante noutati din lumea sportului. Dupa ce a devenit mamica s-a mutat la Televiziunea Romana, unde prezinta Telejurnalul de la ora 19, pe TVR 2.
URMARESTE MAMA PENTRU DOI PE PAGINA DE FACEBOOK.
Raluca Arvat a acceptat sa vorbeasca cu www.mamapentrudoi.ro despre viata ei in calitate de mamica.
Raluca, esti mamica unui baietel de 2 ani. Cum s-a schimbat viata ta de cand ai devenit mamica?
Cand imi spunea mama sau prietenii care aveau deja copii ca ma voi schimba in comportament si in felul in care gandesc si valorizez lucrurile in viata dupa ce voi deveni mama, le spuneam invariabil ca “bat campii” si ca eu voi gandi si simti mereu la fel. Nu-mi dadeam seama ca eu eram cea care “bateam campii”. Chiar te schimbi cu totul dupa ce apare puiutzul. El devine centrul universului, cel putin pentru parinti si nu mai concepi viata fara el. Simt nevoia sa ii dau dreptate mamei (iarta-ma, mama ca spuneam bazaconii) care imi zicea ca sentimentele materne vin cu nasterea copilului, la pachet. Si schimbarea prioritatilor in viata, la fel.
Si pe prietenii care aveau deja copiii ii contraziceam. Eu spuneam sus si tare “eu n-o sa fac aia sau aia cand o sa am copil… ei imi ziceau ca o sa fac, dar eu nu si nu: o tineam pe a mea, ca n-o sa fac. Dar de unde, fac fix la fel si ceva in plus…:))) Si acum am intrat si eu in categoria “inteleptilor”: copilul ii transforma pe parinti in cei mai toleranti oameni din univers, evident in ceea ce-l priveste pe el, copilul. Dar si in cei mai iubitori oameni din univers. Tot cand vine vorba de el, copilul. :))) Stii exprimarea „te iubesc ca pe ochi din cap”? Cand vine vorba de Tudorica e chiar asa.
Cat de mult te solicita cel mic? Este nazdravan?
E nazdravan, ca asa ii sta bine oricarui copil. Stii cum se spune: baba frumoasa si copil cuminte, mai rar se vede. Baba frumoasa mai degraba, ca a evoluat mult chirurgia plastica. :)))) Ma solicita mult Tudorica pentru ca trebuie sa stau tot timpul cu ochii pe el, (ca pe butelie, cum spun eu), pentru ca face o gramada de chestii, la care eu ca adult nici macar nu ma gandesc macar. Si nu toate sunt inofensive, asa ca trebuie sa-l opresc sa faca acele lucruri care i-ar putea dauna sau rani… Incerca Tudor intr-o zi sa bage cutitele de bucatarie in tecile de protectie (bine ca l-am vazut ce vrea sa faca…ca era cam greu sa nimereasca) asa ca i le-am luat, chiar daca s-a „dat cu fundul de pamant”… adica a tras o portie de urlete. Am zis ca mai bine plange de ciuda, decat ca s-a taiat la degete…
Care sunt cele mai mari nazdravanii pe care le face la varsta asta?
Lista e lunga…:))) la mare se distra varsand paharele cu apa, pe plaja, si nu era nici o problema, dar acasa pe parchet se schimba situatia… Sau atunci cand s-a urcat pe gard…urcatul a fost floare la ureche, dar de coborat nu mai stia cum sa faca si da-i si tipa.
Intr-o zi l-am prins cu crema de corp in mana, dar nu avea crema doar pe corp, ci si in urechi (evident si pe/in gura). In alta zi era cam linistite in camera lui. Scotea tacticos TOATE SCUTECELE din cut si turna apa din canutza pe ele…si erau 100, ca luasem pachet mare sa ne ajunga… pardon, sa-i ajunga la jucat:))) Asa ca noi suntem ca in reclama: nazbatiile sunt fara numar si ideile la fel, pentru orice altceva exista „mamiiiii si tatiiii!” :)))
Ai nascut la 39 de ani. A fost o sarcina usoara sau una cu risc?
Doamne ajuta, am avut o sarcina usoara, fara probleme. Nici greturi n-am prea avut, vreo 5…si nici macar nu ma gandeam ca pot aparea probleme. Desi teoreric pot fi multe, am aflat ulterior. E adevarat ca am facut amniocenteza, pentru ca aveam 39 de ani, dar nu m-am speriat nici de asta. O prietena de-a mea pe care o cheama tot Doina, ca pe tine si care e medic, mi-a zis sa nu citesc absolut nimic despe amniocenteza pe internet. Informatiile reale si false sunt prezente in egala masura, dar selectia e greu de facut pentru un om fara studii in domeniu. Si ea facuse amniocenteza la 36 de ani. E o procedura pe care o face mediul ginecolog, iar riscurile majore sunt preintampinate. Si daca trebuie sa o faci, mai bine o faci. E singura analiza diagnostic pe care daca e necesar o poti face in timpul sarcinii.
La ce spital ai nascut? Cezariana sau naturala?
Am nascut la Clinica Medlife, pentru ca acolo lucreaza doctorita si prietena care mi-a urmarit sarcina, Mihaela Steriu, care e de nota 10 – si ca medic, si ca om. Si nu o laud doar pentru ca asa da bine.
De comun acord stabilisem ca voi face cezariana, nu atat din cauza varstei si a conformatiei mele fizice, cat mai ales din cauza cristalinului artificial pe care il am in ochiul drept, dupa operatia de cataracta pe care am facut-o in 2012. Doar ca programasem nasterea pe 2 aprilie… dar Tudorica n-a mai avut rabdare (si probabil nici loc “in burta”) si a vrut sa vina pe lume pe 23 martie 2015. Vazusem la prietenii nostri meciul Real Madrid (echipa mea favorita) – Barcelona, in care Madridul a luat bataie si dupa ce ne-am intors acasa ma asezasem comod in pat sa mai citesc ceva reactii in ziarele spaniole….si puff! S-a rupt apa….si aventura a inceput.
In ultimele saptamani de sarcina chiar glumeam cu Mihaela, doctorita, ca n-as vrea sa o chem noaptea de acasa, dar fix asa s-a intamplat…. Dupa ce am sunat-o si am trezit-o, am plecat de acasa la 3 noaptea, ca incepusera deja contractiile (am trecut si cateva semafoare pe rosu, eu fiind in dreapta…se inteteau contractiile si stateam in cealalta parte a Bucurestiului fata de clinica) si la 5,25 Tudorica a venit pe lume… Asa imi arata telefonul cu care mi-au fost facute pozele de la nastere, pentru ca eu nu stiu nimic, deoarece am avut anestezie generala.
Am vazut ca ai declarat anul acesta ca ti-ai mai dori un copil. Esti pregatita sa ii aduci lui Tudor Alexandru un fratior sau o surioara?
Sigur ca da. Noi, eu si Bogdan, ne-am mai dori un copil. Doar ca nu tine doar de dorinta noastra. Daca si cand va aparea al doilea copil, va fi si pentru noi o surpriza frumoasa 🙂
Care a fost cea mai solicitanta perioada de cand esti mamica? Dar cele mai mari bucurii ce ti le aduce?
Cel mai obositor a fost la inceput, cand Tudor era mic de tot si il alaptam. Noptile erau semi-albe si am vazut atunci cele mai multe si frumoase rasarituri de soare din viata mea. Dar a fost o perioada speciala, pe care am iubit-o. Il simteam atat de aproape de mine, parca sufletele noastre se tineau de man. Au fost moment magice, daca stau sa-mi amintesc acum, desi atunci eram prea obosita ca sa imi dau seama…
Fiecare clipa cu Tudor este o bucurie pentru mine, pentru ca EL ESTE BUCURIA VIETII MELE (sau ca sa o citez pe fosta colega din redactia sport de la Protv, Lavinia Petrea – simt ca ma sufoc de atata dragoste cata simt pentru Tudor).
