Intrarea in colectivitate si primele viroze serioase. Cum a fost aceasta experienta pentru noi la al doilea copil

1038

Intrarea copilului in colectivitate este un fel de “bau-bau” pentru multi parinti si, cumva, pe buna dreptate. Pe langa problemele legate de acomodarea copilului, mai sunt si nelipsitele viroze. Doar ca nu este musai sa se lase de fiecare data cu tam-tam. Deja am trecut de doua ori prin aceasta experienta si pot spune ca la al doilea copil a fost un pic diferita. In sensul bun 😊 Poate nici eu nu mai sunt atat de panicata si tratez lucrurile cu mai mult calm. Stiu ce sa fac, am mereu trusa de medicamente pusa la punct si nu ma mai sperii cand vad peste 38 pe afisajul de la termometru.

Cum a fost pentru noi intrarea in colectivitate la primul copil

Pe Andrei l-am dat destul de micut la gradinita: la un an si zece luni era deja in grupa baby. Pufos, purtator de pampers, chiar si cu suzeta acasa, dar mare iubitor de copii, de joaca si tare vorbaret pentru varsta lui. Acomodarea s-a facut repede, dar si mai repede a venit prima viroza. Si culmea, in mijlocul verii. Dupa nici doua saptamani de la intrarea in colectivitate, in luna iulie, pachet complet – febra, muci, tuse.

Si am tinut-o tot asa in primul an de colectivitate. Practic doua saptamani mergeam la gradinita, una acasa. Antitermicele devenisera ceva firesc la noi acasa. Aveam stoc, va dati seama. Prima optiune in caz de febra, la noi, a fost paracetamolul si am avut rezultate bune, in sensul ca si-a facut efectul: a scazut ferbra si a ameliorat durerea. Si credeti-ma, l-am folosit la greu: otite, rosu in gat, scarlatina, enterocolite etc – am bifat tot in anul ala. Nu a avut efecte secundare la niciunul dintre copii, e bine tolerat de stomac, iar celor mici le place si gustul. De Edy, cel mic, trebuie sa il ascund pentru ca daca il vede cere “medicament” 😊

Foto: Edy, in prima lui zi de gradinita 😊

Evident, intotdeauna am respectat dozajul recomandat de medic, calculat in functie de greutatea copilului. Stiu ca unii parinti au tendita complet gresita sa dea doza mai mica, vezi Doamne sa nu dea copiilor prea multe medicamente, insa este extrem de riscant. Cu febra nu este de glumit, se poate ajunge la convulsii, asa ca e important sa respectati recomandarile medicilor.

Partea buna este ca dupa primul an de colectivitate, racelile s-au redus considerabil. La fel si episoadele febrile. In afara de gripa, nici nu imi amintesc sa mai fi avut Andrei vreo raceala mai serioasa. Acum are 7 ani si este un baietel sanatos. Am tras tare anul ala, de la 2 la 3 ani, insa atunci si-a format imunitatea. Dovada ca pana la urma tot in colectivitate isi intareste copilul sistemul imunitar, nu neaparat cu siropele speciale.

Cum a fost intrarea in colectivitate la al doilea copil

Edy, cel mic, merge la gradinita de vreo doua luni, adica din iulie si pana acum nu prea am avut probleme. Ce-i drept, a fost vara, copii putini, triaj mai serios etc..

Spre deosebire de Andrei, care a intrat in colectivitate la 1 an si 10 luni, Edy a facut-o la 2 ani si 10 luni si poate conteaza si lucrul asta.

In plus, cat a fost bebelus a mai luat viroze de la Andrei si poate si-a intarit un pic sistemul imunitar inainte sa ajunga la gradinita. Cu febra, cu muci, tuse si laringita.

A luat si el vreo doua viroze in astea doua luni de la gradinita, dar fara febra sau complicatii, doar cu muci si un pic de tuse, dar tot am fost nevoiti sa stam acasa. Daca inainte de coronavirus un muc era ceva firesc la gradinita, acum e motiv de stat acasa. Am un pic emotii pentru iarna asta, cu atatea viroze, gripa, coronavirus, dar sper sa trecem cu bine peste incercarea asta. Sanatate tututor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here