Co sleepingul. Pana la ce varsta e ok sa dormi cu copilul in pat

10155

Ne facem o multime de planuri inainte sa apara bebelusul in viata noastra, iar apoi toate sunt date peste cap. Stiu multi parinti care aveau o idee despre cum si unde vor dormi copiii lor. Pana la urma tot cu ei in pat au ajuns.

Eu mi-am dorit inca de la inceput ca Andrei sa doarma singur la el in patut, insa nu a fost chip. A avut colici inca din prima saptamana, iar timp de 4 luni a dormit noaptea cateva ore numai la mine pe burta. Nu am dormit prea des cu el in pat, oricum in cazul nostru nu era o solutie. Ma chinuiam cate 30-45 de minute sa il adorm si reuseam numai plimbandu-l prin casa in brate, in pozitie verticala. Cand il asezam jos, la orizontala, parca avea alarma. Se trezea de cele mai multe ori instantaneu. Astfel ca adormitul lui Andrei, seara, devenise pentru noi, parintii, unul dintre cele mai solicitante si tensionate momente ale zilei.

URMARESTE MAMA PENTRU DOI PE PAGINA DE FACEBOOK!

Usor, usor a crescut si aproape de un an l-am mutat la el in camera. Ca sa il culci la el in patut dura efectiv o eternitate. Unul dintre noi statea chinuit la marginea patului, pe un scaun, tot timp de 30-40 de minute, mangaindu-l, cantandu-i, in speranta ca, intr-un final, va adormi. In cele din urma mi-a venit mie solutia salvatoare: i-am pus in camera un pat mare, de doua persoane, in loc de patut. Astfel stateam si eu omeneste langa el pana adormea.

Acelasi procedeu a ramas valabil si in prezent: eu il adorm la el in pat, de cele mai multe ori ma ia somul si pe mine, dar dupa o ora, doua ma trezesc si ma mut la mine in dormitor. Deci noi suntem unul din cazurile fericite in care copilul doarme la el in camera singur. Bine, asta presupune ca ma striga de cate ori se trezeste pe noapte. Si eu plec de fiecare data. E un du-te vino. Si acum, la aproape 4 ani, mai are inca nopti in care se mai trezeste.

Majoritatea prietenilor mei au insa copii care dorm cu ei in pat. Unii sunt fericiti ca se intampla lucrul asta, altii ar dori sa isi recapete intimitatea. Stiu cazuri in care ambii parinti dorm in acelasi pat cu doi copii, dar din cate mi-am dat seama sunt destul de fericiti si impacati cu situatia.

Mai sunt copiii care, desi adormiti la ei in camera, se trezesc noaptea si se furiseaza in patul parintilor. Ce sa le faci? Sa ii dai afara? Ii iei langa tine si iti vezi de somn pana dimineata.

Dar pana cand e ok sa faci asta? Cat poti dormi in acelasi pat cu copilul? Desi majoritatea cartilor de parenting ii indeamna pe parinti sa isi lase copiii sa doarma singuri in camera, studiile arata ca „bed sharingul” nu creeaza niciun fel de probleme in dezvoltarea sociala a copiilor.

Ce-i drept, cercetarile au fost facute pe mame si copii intre 1 si 3 ani, care au fost ulterior urmariti pana la 5 ani, pentru a li se observa comportamentul. Insa de multe ori bed sharingul trece cu mult de varsta de 3 ani. Intrebarea e: cat de mult e prea mult? 🙂

Pentru ca eu nu pot decat sa fac speculatii, fara sa fiu avizata, am intrebat-o pe Diana Dumitriu, de profesie psiholog.

„Din punct de vedere al psihologului, exista avantaje si dezantaje pentru micut sa imparta spatial de dormit cu mama sa, dar balanta inclina in favoarea avantajelor, atat timp cat acest lucru se mentine pana cand copilul invata sa comunice verbal”, spune psihologul.

Dormitul cu copilul in acelasi spatiu este bine sa fie facut pana la varsta la care copilul invata sa lege cuvinte si sa faca propozitii. Si pentru ca nu e intamplatoare vorba romaneaca:”ce-i prea mult, strica”, da, si in cazul acesta, dormitul cu copilul peste varsta de 1,3 ani, poate transforma beneficiile in dezavantaje in dezvoltarea copilului
Acest lucru nu trebuie facut brusc, iar explicatiile aduse copilului, la nivelului lui de intelegere, nu trebuie sa intarzie sa apara. Verbalizarea motivelor luarii acestei decizii trebuie facuta intr-o maniera blanda, fara autoritate , explicata si metaforizata atat cat copilul sa inteleaga esentialul luarii acestei decizii, iar ca acest lucru sa fie de success trebuie implicata emotia”, spune Diana Dumitriu, psiholog.

„Inteligenta emotionala se dezvolta intre 0-4 ani, asa incat orice transmitem copilului si este implicata emotia, el o va intelege si percepe in functie de ceea ce vede/ simte dincolo de cuvintele transmise. Asadar, oricat de rationala poate fi pentru parinte explicatia, copilului ii poate parea nejustificata, atat timp cat in spatele ei, nu exista o explicatie emotionala”, mai spune Diana Dumitriu.

Foto: Diana Dumitriu

Psiholog Psihologie aplicata in Domeniul Securitatii Nationale la Cabinet de psihologie Diana Dumitriu

Psiholog Psihologia Muncii si Organizationala la Cabinet de psihologie Diana Dumitriu si Hipnoza Clinica si Terapie Ericksoniana la Private practice

 

3 COMENTARII

  1. Buna ziua! „noi suntem unul din cazurile fericite in care copilul doarme la el in camera singur” de ce este asta un caz fericit? Ar trebui formulat altfel. Voi sunteti fericiti ca el doarme singur la el in camera. Alte cupluri pot formula „noi suntem unul din cazurile fericite in care copilul doarme in acelasi pat cu noi”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here