Mamicile „intelepte” si „pline de sfaturi”. Cum sa iti mentii calmul in preajma lor

1868

Indiscutabil, toate mamicile vor ce e mai bine pentru copilul lor. Discutabil este daca „binele” lor functioneaza si pentru copilul meu. M-am regasit de mai multe ori in situatia in care diverse mame atotstiutoare incercau sa imi bage pe gat metodele lor de… parenting, sa zicem.

Femei pe care poate nu le-am vazut vreodata in viata mea se apuca sa imi spuna ce e mai bine sa dau de mancare copilului meu, cum sa il imbrac, cum sa il adorm etc. In parc, de exemplu, e plin de mame pline de sfaturi. Sfaturi pe care eu, desigur, nu le cer. Si credeti-ma, eu, daca sunt intr-o dilema, chiar intreb pe toata lumea din jurul meu. Am nevoie de sfatul tau, ti-l cer! Dar cand mi se spune, fara ca eu sa intreb, ce ar trebui sa fac, ma enervez grav.

Nu ma intelegeti gresit, imi place sa vorbesc despre copii si ascult cu interes experientele altora, insa vreau sa fiu eu lasata sa aleg daca urmez calea lor sau nu.

Mama „stie-tot” are pareri despre orice, ideile si solutiile ei sunt cele mai bune, numai ea face bine, tot ce faci tu e gresit. Si iti va spune in fata.

Si pe mine ma mai ia cateodata gura pe dinainte, dar incerc sa repar „din mers” impulsul de a face pe „povatuitoarea”. Caz concret: eram cu Andrei si cu gasca lui de pitici la joaca. Inceput de vara, vreo 30 de grade afara, toti copiii in pantaloni scurti, tricouri, papuci. Numai unul cu pantaloni flausati pe el si cu o vesta in spate. Plus ghete sau niste pantofi inalti in picioare. Cand ma uitam la el, mi se facea rau. Ma lua cu lesin, ma gandeam la saracul copil, cum s-o simti… Si nu m-am mai putut abtine si i-am zis mamei lui. Femeia nu s-a suparat, dar la urma urmei nu era treaba mea cum isi imbraca ea copilul. Daca cel mic nu plangea, nu transpira, nu dadea semne ca i-ar fi prea cald (are in jur de trei ani), inseamna ca poate nu ii era asa de cald. Mi-a parut rau ulterior ca m-am bagat aiurea in discutie.

Recunosc, si mie imi place sa imi dau cu parerea si, pentru ca sunt constienta de lucrul asta, incerc sa spun intotdeauna asa: „Eu am facut asta si asta…”, „In cazul meu a functionat asta…”, „Din punctul meu de vedere, dar nu stiu daca e valabil pentru toata lumea…”,  in loc de „Ar trebui sa faci asta”.

E greu sa ramai calma in fata unei mame „atotstuitoare”, insa eu incerc pur si simplu sa o ignor si sa nu iau prea in serios tot ceea ce spune. Data viitoare, daca o vad, incerc sa o evit si aia e 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here