„Este totul pustiu si se asteapta o minune”. Ce mi-a povestit un roman stabilit in Italia despre epidemia de coronavirus

In plina pandemie de coronavirus, romanii aflati in principalele „focare” europene sunt calmi. „Ma simt mai in siguranta in Italia decat in Romania”, mi-a marturisit Irinel Manea, un fost coleg de generala si vecin de bloc, care acum locuieste intr-un orasel de langa Florenta – Montelupo. Asta desi pe 17 martie in Italia s-au semnalat peste 17.000 de cazuri de coronavirus, cu un total de peste 2000 de decese, iar presa internationala scrie ca medicii italieni nu mai fac fata, iar spitalele sunt neincapatoare.

Cu toate astea, „oamenii nu isi arata disperarea”, povesteste Irinel, unul dintre putinii locuitori din Montelupo care inca merg la job. El are chiar doua locuri de munca, insa acum merge doar la unul: este antrenor de fotbal si sofer pe un camion. Spune ca strazile sunt pustii.

Am stat ieri un pic de vorba cu Irinel la telefon si iata ce mi-a povestit:

„Eu locuiesc la 14 km de Florenta, intr-un orasel numit Montelupo. De cand a inceput epidemia de coronavirus, lucrurile sunt un pic diferite fata de obicei. Oamenii nu mai au voie sa iasa pe strada fara un motiv intemeiat, trebuie sa aiba la ei un document care sa le permita aceasta iesire din carantina. Daca merg la serviciu, trebuie sa aiba specificat traseul parcurs si intervalul de timp. Ai voie sa iesi la farmacie sau la cumparaturi. Mai sunt deschise si bancile si posta.

„Lumea e calma, nu isi arata disperarea”

La noi aici in Montelupo situatia este mai calma decat in orasele mari. Aici lumea este calma. Oamenii sunt civilizati, pastreaza distanta intre ei, folosesc masti si manusi. In hipermarketuri au voie in acelasi timp 50-60 de persoane, iar in magazine mai mici maxim 15, 20. S-au rarit turele, iar distanta intre casierite s-a marit  – stau la 3-4 case distanta. Se gasesc alimente, totul este sub control.

E mai greu, cred, de suportat situatia pentru oamenii care nu muncesc. Este totul pustiu si se asteapta o minune. Si speram ca minunea sa fie caldura, care sa omoare coronavirusul.

Eu am doua joburi aici: sunt antrenor de fotbal, dar si sofer pe un camion: distribui apa, mancare, lucruri necesare, deci eu nu pot sa stau acasa. Sunt unul dintre cei care lucreaza in perioada asta.

Aici in Montelupo primarul este foarte implicat. Exista un grup de tineri voluntari care fac cumparaturile pentru cei batrani si le aduc acasa. Culmea e ca pana acum cateva zile vedeam foarte multi batrani pe strada, la plimbare, desi li se spusese sa stea in case. Acum, din fericire, respecta lucrul acesta.

Eu personal nu cunosc pe nimeni care sa fi luat coronavirus. Oricum, in ciuda numarului mare de infectati si de decedati, ma simt mai in siguranta in Italia decat in Romania”.

Nici in Germania situatia nu este grozava, cu peste 7000 de cazuri de coronavirus si un total de peste 760 de morti, pana pe 17 martie. Am stat de vorba cu un var care locuieste intr-un orasel micut din zona Bavaria.

Iata ce mi-a povestit Traian:

„Parintii sunt rugati sa nu isi lase copiii cu bunicii”

„De saptamana trecuta in Bavaria, unde locuim noi, s-au inchis scolile si gradinitele. Autoritatile le-au cerut insistent parintilor sa nu isi lase copiii cu bunicii, care sunt mai vulnerabili in fata coronavirusului. Principala grija acum este sa ii protejam pe batrani. De copiii care au parinti cu joburi in zone critice- medici, politisti etc  – se ocupa statul: sunt adusi in niste centre speciale unde pot sta.

Aici in oraselul nostru lumea este destul de relaxata. Nici avem vreun caz de coronavirus in zona.

Pe whatsapp sunt foarte multe glume pe seama celor care cumpara foarte mult, nejustificat, din supermarketuri. Nemtii fac cumparaturi ca si cum ar veni sfarsitul lumii.

Aici lumea merge la job. Nu ai voie sa faci intalniri mai mari de 50 de persoane, s-au anulat evenimentele mondene, culturale”.