Jurnalist si stilist personal, Madalina Dragoi, le invata pe viitoarele sau proaspetele mamici cum se se imbrace chic

2814

Jurnalist si stilist cu experienta, Madalina Dragoi este o mamica chic, care nu trece neobservata la niciun eveniment monden la care participa. In 15 ani de cariera, Madalina a imbracat la sedintele foto pentru revista “Ce se intampla, doctore?” mai toate vedetele din Romania, de la Andreea Esca la Andreea Raicu, Andra, Sore sau Laura Cosoi.

Proiectul ei de suflet este Strike A Pose fashion studio, acolo unde transforma oameni obisnuiti in staruri, la sedinte foto.

Pe langa activitatea sa de la “Ce se intampla, doctore?”, Madalina Dragoi a mai colaborat cu The One, Ziarul Financiar, Descopera sau Harper’s Bazaar. In ultima perioada, in calitate de stilit Madalina s-a dedicat ghidarii in mamicilor sau femeilor insarcinate in tainele modei.

Insa, pe primul loc in topul preocuparilor sale este Marc Robin, baietelul ei de care se ocupa “fara ajutoare”. Marc isi insoteste mama la aproape toate evenimentele la care aceasta participa.

Madalina, partenerul ei, Marc Vorsatz, si Marc sunt mari calatori: cel mic a mers pana acum cu avionul de 25 de ori pana acum.

Mamica, jurnalist, stilist. Cum reusesti sa le faci pe toate?

Nu reusesc sa le fac pe toate si ma inspaimanta afirmatiile de acest tip ale unor vedete devenite mame. Se pune o presiune inutila pe mame. E nevoie de timp sa iti recapeti puterile si abilitatile de dinainte de a fi insarcinata. Nu stiu sincer cum va fi pe viitor. Cu siguranta nu va fi ca mai demult cand eram 100% implicata.

Momentan sunt in concediu de crestere a copilului. Ma ocup de Marc Robin, fiul meu, fara ajutoare. Gatesc de 6 ori pe saptamana, il duc zilnic in parc si asta imi ocupa tot timpul, vorba cantecului.

Munca de editor si cea de fashion stylist sunt la nivel de cercetare in 90 la suta din cazuri. Dar imi prinde bine aceasta pauza. Spunea un pictor drag mie, Matei Serban Sandu, : „Uneori trebuie sa uiti tot si apoi te intorci”. Cam asta am facut si eu. M-am resetat facand cu totul alte lucruri decat inainte de a fi mama. Daca inainte scriam despre alimente minune, acum am avut ocazia sa le gatesc. Ca jurnalist scrii mereu. E bine sa nu scoti un timp apa de la fantana, sa lasi izvorul sa se regenereze. Din septembrie, micul va merge la cresa, iar eu voi incepe din nou munca. Sper din suflet ca el sa se adapteze, ii vorbesc zilnic despre asta. Si eu la fel.

Calatoresti mult cu bebe… Cum va descurcati? Ai ceva sfaturi pentru un zbor linistit in avion? 🙂

A devenit usor sa calatoresc cu el. Daca la primul zbor o zi mi-a luat bagajul, acum e gata intr-o ora fara exagerare. Am invatat sa nu car lucruri inutile si sa nu il leg de jucarii. Mereu se gasesc altele unde mergem. Marc Robin are gene de calator.

Tatal lui a vizitat peste jumate din planeta (este travel writer), iar cativa strabunici de-ai lui au fost capitani pe mare. Revenind la subiect, daca mama si tata sunt linistiti in avion si in general, copilul este linistit. Marc Robin a zburat pana acum (nu e o mandrie, ci asa e in cazul nostru) de 25 de ori. Mai mult de 2 minute nu a plans niciodata.

Il alaptez si am grija ca la decolorari si aterizari sa bea lapte sau apa, ceai (pentru a evita probleme de tip urechi infundate), il port in sisteme de purtare ergonomice, stam la fereastra, ii arat reviste, se joaca cu un capac rosu (orice nu e greu de carat e binevenit). Repet insa, parintii trebuie sa fie relaxati si totul este usor. Si sa ii explice micului mereu ce i se intampla.

In plus, ii atentionez pe vecinii de zbor ca micul nu face galagie de obicei si asa se relaxeaza si ei. Copiii absorb energiile din jurul lor precum buretii lichidele.

Ne poti recomanda cateva locuri/destinatii de vacanta/city break child friendly, din cele in care ai fost pana acum?

Oriunde ai un loc de dormit decent si un spital aproape e ok cu copilul, daca te pregatesti corespunzator. Germania este foarte ofertanta si baby friendly: natura, temperaturi moderate vara, mijloace de transport in comun usor de accesat cu carucioare sau sisteme de purtare. Din Germania as zice – Berlin.

Noi am fost cel mai departe cu Marc Robin in La Gomera, o insula situata geografic in Africa (nu e risc de boli tropicale), dar administrata de Spania. A fost ca intr-un vis datorita vegetatiei si peisajelor salbatice. Curand mergem cu micul in Suedia. Vom sta in cateva locuri speciale pentru familii cu copii si vom face drumetii pe munte cu el.

Care sunt taskurile unui stilist personal? Cum ajuti un client care apeleaza la sfaturile tale?

Un stilist e ca oricare alt specialist. Vede potentialul tau din punct de vedere al imaginii (stil vestimentar, coafura, machiaj, comportament) si te ajuta sa te descoperi. E un proces indelungat, dar cu efecte pozitive pe viata. La fel ca la psihoterapeut trebuie sa vrei sa schimbi ceva. Un stilist personal sta de vorba mult cu clientul, analizeaza nivelul imaginii pe care o are, nevoile, gradul de curaj, garderoba existenta, stilul de viata, dorinte, aspiratii, evenimentele la care va participa pe viitor, resurse etc.

Apoi se trece la actiune: detoxifierea garderobei (ce pastram, ce donam), shopping, probe cu noile tinute, sedinte foto cu noul stil vestimentar. Depinde de la caz la caz, totul se personalizeaza. Asa cum spuneam, in ultima perioada am consiliat viitoare sau proaspete mame aflate in cautarea unui stil practic, dar chic.

Desi esti teoretic in concediu de maternitate, esti o mamica foarte activa. Participi la evenimente, esti speaker la conferinte, calatoresti. Baietelul este nelipsit. Il porti peste tot cu tine. Cum e sa fii insotita de el la toate activitatile tale?

Nu e usor, dar e frumos. E natural ca un pui mic sa nu fie despartit de mama sa. Atat cat se poate. E natural pentru un jurnalist sa fie conectat la ceea ce este nou. Dar si ca mama trebuie sa traiesti, sa mergi la piata, sa muncesti, sa schimbi idei, sa mergi din cand in cand la un restaurant, la o expozitie de arta.

De la inceput am vrut sa „pastrez aparentele unei vieti normale” , un ecou a ceea ce faceam inainte de a fi mama. Am „luptat” cu mine in primele luni dupa ce am nascut sa pastrez obiceiuri care imi plac si ma energizeaza. Am realizat ca nu pot merge la teatru sau la cinema cu micul, dar pot merge la muzee, expozitii. Si de atunci tot asa.

Nu mi se pare ca fac ceva iesit din comun – acolo unde este posibil si nu contravine programului micutului mai aruncam si noi un ochi, cum se spune. Sistemul de purtare, alaptatul fac totul sa fie foarte usor. Am incaltaminte comoda, o miniposeta in care incap si scutece si haine de schimb, dar si un ruj. Recunosc ca de multe ori machiajul este stricat de baietel, fascinat de ruj mai ales, dar e important sa nu te descurajezi, sa tragi aer in piept, sa astepti cateva minute si sa revii la planul tau.

E o sansa uimitoare sa vezi lumea cu puiul tau la piept si sa i-o arati si lui. Cat despre conferinte, am fost invitata de doua ori de Asociatia de Pediatrie si Consultanta in Alaptare si Babywearing pentru a vorbi despre cum poti fi o mama chic. Lui Marc Robin i-a placut asa mult ca mi-a luat microfonul si a inceput sa vorbeasca in limba lui. E un copil sociabil.

bdr

Aparitiile tale la evenimente nu trec neobservate. Cum ti-ai caracteriza stilul vestimentar si de unde iti iei outfiturile?

Multumesc 🙂 Sunt pasionata de hainele si bijuteriile etnice pe care le combin cu haine si accesorii contemporane. Cumpar atunci cand calatoresc, din impuls. Dar am multe comori gasite in magazine din Bucuresti. In general, cumpar la reduceri (doar incaltamintea cu care ies cand port copilul e la pret intreg, caci a fost necesara) ha ha.

Momentan nu am reusit sa imi recapat silueta de dinainte de sarcina, dar am descoperit cat de frumoase si utile sunt kimonourile (am 3 japoneze), mai am 3 rochii traditionale din matase din Uzbekistan cu care imi place sa ma imbrac si cateva piese Sportmax de la Max Mara, perfecte pentru siluete imperfecte – am dat de o comoara intr-o piata din Italia, vara trecuta.

Am avut niste etape „grele” cand Marc Robin era foarte mic si murdarea si hainele mele (si acum se intampla) si ma hotarasem sa ma imbrac doar cu hainele de care nu imi parea rau. Insa, am realizat ca trebuie sa ma bucur din plin de aceasta perioada si sa imi permit „extravaganta”de a avea pete de ciorbita pe rochii de matase. Timpul nu se mai intoarce!

 

CREDIT FOTO: Marc Vorsatz, Edi Enache, Stefania Nicolescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here