Toata lumea are sfaturi (bune) pentru mine. Dar cate dintre ele pot fi aplicate in realitate?

2882

Cu un bebe de un an si o luna si un baietel de cinci ani, orice mama este solicitata. Nu sunt cel mai grav caz, pentru ca am ajutor de la ambele bunici, insa, cum este si normal, eu stau in cea mai mare parte a timpului cu ei. Mai ales cu bebe, pentru ca Andrei merge la gradinita pana la 16:30. Dar cand sunt singura cu ei amandoi acasa nu e chiar asa de simplu.

Dupa atata timp petrecut acasa, am adunat si eu diverse of-uri, pe care mi le mai spun cand am ocazia. Si atunci toata lumea incearca sa imi sara in ajutor. Desi sfaturile lor sunt bine intentionate, uneori ma fac sa ma simt prost. Ma simt vinovata ca nu le aplic, desi in mintea mea stiu care sunt prioritatile si ca nu e atat de simplu cum cred persoanele respective.

Nu zic ca ele nu au dreptate, sunt logice concluziile lor, dar in real life e ceva mai complicat. Nu poti pur si simplu sa iti faci bagajele si sa pleci in lume.

Ca sa intelegeti mai bine la ce ma refer (desi cred ca orice mama de bebelus stie), am cateva exemple concrete.

1. Sunt mega obosita. Dar de ce nu dormi la pranz?

Da, sunt nedormita de un an. Sunt chiauna. Mereu spun asta. Bebe ma trezeste de doua-trei ori pe noapte, iar uneori nu mai reusesc sa adorm la loc. Uneori stau treaza de pe la 4 dimineata. “Dar de ce nu dormi la pranz, odata cu bebe?” Logica intrebarea, nu? N-am dormit in viata mea la pranz. Nu pot. Nu imi place. Am mai incercat si in 99 la suta din cazuri nu am reusit. M-am perpelit de pe o parte pe alta si mai mult m-am enervat. Nu ma pot linisti, ma gandesc la cate lucruri as putea face in timpul in care dorm. Imi vin in minte mormanele de vase nespalate, dezordinea din living, ca nu am pregatit mancare pentru pranz, ca nu am niciun articol nou pe blog. Cum sa te mai ia somnul?

2. Bebe se trezeste noaptea. Dar de ce nu dormi cu el in pat?

Intotdeauna exista persoane care sa iti ofere solutii cand nu iti doarme bebelusul noaptea. Toata lumea presupune ca faci tu ceva gresit si atunci incearca sa te lumineze. “Dar co-sleepingul l-ai incercat?” Duh, doar vreo 9 luni.

3. Bebe se trezeste noaptea. Dar de ce nu il lasi sa doarma singur?

Silly me, dar la asta cum de nu m-am gandit 🙂 Acum doarme singur, dar efectul e acelasi. Tot se trezeste. Alta explicatie? Normal, vezi mai jos :))

4. Bebe se trezeste noaptea. Dar mai suge?

Nu, nu mai suge. Si tot se trezeste. Alta propunere?

5. Nu am timp sa spal vasele, sa fac ordine in casa sau mancare. Dar de ce nu il lasi sa se joace singur?

Vreau sa il las sa se joace singur, ce mama nu vrea?! Doar ca sunt unii bebelusi care se tin scai de fusta mamei. Asa e al meu. Daca il las singur, incepe sa planga. Si plange rau. Acum, sa las copilul sa urle pana la epuizare ca sa spal eu vasele… nu stiu daca e o idee asa buna.

6. Nu am mai iesit in oras de secole. Dar de ce nu iesi?

Pff… asta inseamna ca trebuie sa il las pe bebe in grija altcuiva, in special seara. Iar seara trebuie sa le facem copiilor baita, trebuie adormiti etc. Am iesit saptamana trecuta cu niste prietene si am facut niste scheme de te doare capul. Il mai las pe bebe la buni, insa atunci cand am de facut ceva important, nu ca sa ies in oras. Si mereu apare cate ceva. De exemplu, in ultima luna jumate, am fost de cate doua ori pe saptamana la stomatolog. Si mai apar si alte lucruri…Deci daca il mai las si pentru distractie…

7. N-am mai fost intr-un city break de trei ani. Dar de ce nu te duci?

Voi stiti cum e sa lasi doi copii pe capul cuiva 3-4 zile? Dintre care un bebelus? De abia pot face fata eu. Si nu singura. Iar sa merg in city break cu copiii, mai ales cu amandoi… mai bine nu merg 🙂 N-as intelege nimic. Bebe doarme de doua ori pe zi. Ce facem, stam la hotel? O sa ziceti ca doarme in carucior. Eheee, de ar fi viata asa de simpla :))

8. Nu am deloc timp pentru mine. Pai si de ce nu iti faci?

Cam cand? Si cum?

9. M-am plictisit sa stau acasa. As vrea sa ies mai mult, dar nu am ce sa fac cu bebe. Dar de ce nu il iei cu tine?

Aud asta des. Ca e orasul plin de mamici cu bebelusi dupa ele. Peste tot: la terase, la mall, la supermarket. Numai eu nu ies nicaieri cu el. Acum, sincer, mai depinde si de bebelus. Al meu nu mai e chiar bebe si nu mai vrea sa stea in carucior. Vrea sa umble. Cum as putea sta eu intr-o cafenea cu el? Va zic eu ca am face turul cafenelei, am trage de tot de pe masa, am baga in gura chestii de pe jos… iar vorbesc la persoana I plural :))

10. La un an si o luna bebe nu vorbeste. Dar i-ai dat apa din clopotel?

Am trait sa o aud si pe asta, saptamana trecuta. In 2018. In Bucuresti. Ma rog, in Chiajna 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here