5 subiecte controversate pe care evit sa le discut cu celelalte mamici

1128

Nu sunt neaparat o fire certareata, dar si cand ma “aprind” greu ma mai calmez. Asa ca incerc, pe cat posibil, sa evit conflictele inutile. Motiv pentru care evit, in discutiile cu alte mame, subiectele care ar putea degenera. Nu de alta, dar sunt patita. Iar daca nu am patit-o eu personal, am vazut cum au fost “desfiintate” alte mame pe grupurile de pe site-urile de socializare.

Iata care sunt cele 5 subiecte controversate pe care le evit in discutiile cu alte mamici:

1. Vaccinarea

Vaccinarea este un subiect la care iese iures de fiecare data. Este imposibil sa nu fie cineva contra si se incing imediat spiritele. Am patit-o chiar eu intr-un mediu relativ pasnic, cu colegele de la birou. S-au creat imediat doua tabere si s-au aruncat, aiurea, niste cuvinte dure. Am zis ca, pe viitor, mai bine imi vad de treaba mea, decat sa ne certam aiurea intre noi. Si culmea e ca niciuna dintre tabere nu avea o pozitie vehementa si, cu toate astea, tot a iesit scandal. Nu zic ca nu e bine sa iti sustii pozitia, dar acum depinde de cat de pregatit psihic esti pentru o discutie care poate sa “o ia pe aratura”.

2. Diversificarea

Intotdeauna este o mama care stie ea mai bine ca tine ce trebuie sa ii dai copilului tau sa manance, cu ce era mai bine sa incepi diversificarea si la ce varsta ar fi trebuit sa faci lucrul asta. De borcanele cu piureuri din comert nici nu am curaj sa vorbesc. Nu am facut niciodata abuz de ele, dar, din punctul meu de vedere, sunt cele mai sigure atunci cand pleci la drum. Stiu cazuri de copii care au facut indigestie din cauza decongelarii incorecte a unor borcanase preparate in casa si carate pe drum, in conditii nu tocmai ok, sute de kilometri.

Am vazut de zeci de ori discutia asta pe grupurile de mamici: familii care plecau cu bebelusii diversificati la drum lung si care cereau sfaturi legate de alimentatie. Mamele care recomandau borcanelele din comert erau imediat atacate, pe motiv ca isi “otravesc” copiii cu “mizeriile” alea. Fiecare cu alegerea lui.

3. Alaptare vs lapte praf

Am observat ca pentru unele mamici, femeile care nu isi alapteaza copiii (ca nu vor sau nu pot) sunt considerate mai putin mame. Nu stiu ce sa zic. Nici mie nu mi se pare ok sa nu iti alaptezi copilul pentru ca… nu vrei. Dar sigur in spatele acestui “nu vreau” trebuie sa existe o explicatie mai serioasa. Nu cred in povesti de genul “imi stric sanii” sau “sa nu ma mai trezeasca bebe noaptea, sa ii dea si sotul sa manance”. Poate mama respectiva urmeaza vreun tratament incompatibil cu alaptarea sau are probleme cu lactatia.

Mai sunt mamele care trebuie sa plece pentru cateva ore de acasa si nu au lapte stocat sa le lase copiilor. Daca cineva vine cu solutia sa ii dea lapte praf, iese iar scandal. Eu nu mi-am facut rezerve de lapte la inceput, cand aveam mai mult, iar acum am suficient doar pentru mesele copilului. Daca as fi nevoita sa plec undeva, i-as da fara mustrari de constiinta o masa de lapte praf. Singura problema este ca… o refuza… Asa ca nu pot pleca nicaieri fara el mai mult de 2-3 ore.

Mai sunt mamele care isi dau ochii peste cap cand aud ca bebelusul tau a primit lapte praf in primele zile, in maternitate. “Pffff, pai nu o sa mai vrea sa suga! Se leneveste si vrea numai la biberon”. Fals. In cazul nostru. Si Andrei, si Edy au fost alaptati exclusiv dupa ce in primele zile de viata au avut alimentatie mixta.

4. Alimentatia copilului

Stiu mamici care nu au dat zahar copilului pana la 4-5 ani. Le admir, sincer. Eu nu am reusit performanta asta. Sunt mame care isi dau ochii peste cap atunci cand vad ca ii mai dau lui Andrei un cubulet de ciocolata. Imi doresc sa aiba o alimentatie cat mai echilibrata, sa manance carne, lactate, fructe si legume. Lucru pe care, in mare, il reusesc. Dar ne mai scapa si cate un Oreo sau un cartof prajit. Dimineata, mai punem in iaurt si niste cereale Lion cu caramel si ciocolata (asta daca nu le-am mancat eu, pe toate, pe ascuns). Ce sa zic, nu sunt mama perfecta. Dar, va rog, nu aruncati cu pietre in mine…

5. Clinicile la care merg si medicamentele pe care le folosesc

Mi s-a intamplat ca lumea sa ma judece si sa imi comenteze decizia dupa ce am povestit ca am fost, de exemplu, internata cu copilul la o clinica particulara si am platit 1100 de ron dupa o noapte de spitalizare. Sau ca am nascut la Regina Maria si am dat cateva zeci de milioane. Au senzatia ca am bani “de aruncat” si ca merg la privat doar asa, ca moft. De fite. Nu, chiar nu. Si eu resimt la greu cheltuielile de genul asta, de fiecare data. Dar ingrijirea in conditii optime a copilului meu este prioritara pentru mine. Renunt la alte lucruri, dar prefer sa merg undeva unde ma simt eu in siguranta. Daca nici pentru sanatatea copilului nu sunt dispusa sa platesc, atunci pentru ce?

Apoi mai sunt discutii legate de medicatia copilului. Eu am mers intotdeauna pe sfatul pediatrului. Daca aia mi-a recomandat, aia am folosit. Nu cred ca atunci cand copilul haraie, are pneumonie sau laringita, pot sa il tratez cu plante sau “granute” din alea de la homeopatie. Stiu si eu ca multe dintre medicamentele prescrise de pediatri au efecte adverse si e bine sa nu le dam prea des, dar nu pot sa stau sa imi vad copilul cum sufera si sa astept sa se vindece cu ceai de tei… Desigur, acum, ca e un pic mai mare, il mai las sa si lupte cu raceala. Dar racelile de acum nu se compara cu cele din primul an de colectivitate. Atunci avea mereu febra si diverse complicatii. Acum, niste muci si tuse.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here