Enterocolita la copii: cand este necesar antibioticul. Cum se transmite, ce simptome are si cum o tratam

18254

Varsaturi,  febra, stare de greata, diaree, crampe, scaune cu mucus, chiar si cu sange –  acestea sunt simptome clare ca cel mic sufera de enterocolita. Enterocolita la copii poate deveni o problema grava atunci cand apare deshidratarea, asa ca cel mai important este ca cel mic sa consume multe lichide (apa, ceai de menta neindulcit, solutii /saruri de rehidratare orala).

Citeste si: Diareea la copii: cauze, simptome, tratament si regim

Mancarea este mai putin importanta in aceasta perioada, iar cei mai multi medici recomanda trecerea pe un regim strict. Exista insa si pareri conform carora putem sa le dam copiilor mancarurile pe care le tolereaza si de care au pofta in aceasta perioada, chiar daca ele nu fac parte din regimul de enterocolita. Este necesar antibioticul in cazul unei enterocolite? Doar daca aceasta este provocata de o bacterie. Daca e vorba de o enterocolita virala, atunci antibioticele nu ajuta.

Cand este cazul sa mergem la medic? Teoretic, ar fi bine sa mergeti inca de la primele scaune apoase si varsaturi (daca acestea sunt in numar mare), pentru ca medicul sa depisteze cauzele infectiei –  virala sau bacteriana, pentru a lua tratamentul corect. Daca e vorba de o bacterie – de exemplu E. coli sau campylobacter –  medicii recomanda tratamentul cu antibiotice.

Ce este enterocolita, de fapt? Este o afectiune gastrointestinala, infectioasa, cauzata de virusuri, bacterii, fungi sau paraziti intestinali.

Ce bacterii cauzeaza, cel mai fecvent, enterocolita? Salmonella (care se regaseste cel mai adesea in alimente stricate sau la animale purtatoare), E.coli ( se gaseste in carnea nepreparata corect, in lactate, apa contamina sau la animale), Shigella (contactul cu o persoana infectata), Staphylococcus aureus (contactul cu animalele contaminate).

Cele mai frecvente virusuri care declanseaza enterocolita la copii sunt rotavirusurile, virusul Norwalk, astrovirusurile si adenovirusurile enterice.

Citeste si: Enterocolita, cosmarul meu pe timp de vara

Cum se transmite enterocolita la copii

Enterecolita se transmite pe cale orala, atunci cand mancam alimente infectate (cu virusuri sau bacterii).

De asemenea, putem face enterocolita si daca intram in contact cu o persoana infectata –  e foarte important sa ii spalam pe copii cat mai des, mai ales atunci cand vin din parc sau dintr-un loc aglomerat.

Se mai poate face enterocolita si din cauza apei –  sunt deja zeci de articole conform carora Marea Neagra e plina de e. coli. Si din piscine putem lua enterocolita, daca a fost contaminata cu materii fecale (bleah!).

Boala se poate contacta si dupa contactul cu animale infectate.

Vezi si: Litoralul romanesc – plin de enterocolita. Mit sau realitate? Cate cazuri au fost semnalate

Cum se pune diagnosticul de enterocolita 

Medicii isi dau seama ca este vorba de enterocolita dupa simptome. Daca simptomele sunt severe, nu s-au ameliorat dupa 48 de ore, se face examenul coproparazitologic si coprocultura, pentru a vedea clar care este cauza infectiei.

In urma cu cateva saptamani am trecut printr-un episod urat de enterocolita cu cel mic. Dupa o saptamana, dupa ce ii trecusera simptomele, i-a revenit, din nou, febra. Ne-am dus la medic, i-au facut hemoleucograma (a iesit ok) si i-am recoltat pentru coprocultura si testul coproparazitologic. In plus, doctorita ne-a mai dat, in functie de simptomele specifice, inca o analiza, care se face separat de celelalte – cea pentru depistarea campylobacter. Culmea, asta a iesit pozitiva. Daaaar, rezultatele au venit destul de tarziu, copilul isi revenise complet, asa ca administrarea de antibiotic in lipsa totala a simptomelor mi s-a parut cam inutila in momentul ala (in conditiile in care si citisem ca infectia cu campylobacter este autolimitata si ca trece de la sine).

Tratamentul enterocolitei –  cand trebuie sa dam copilului antibiotic?

In ultimii patru ani, aproape ca nu a existat vara in care sa nu avem macar un caz de enterocolita in familie. Aproape ca stiu pe dinafara tratamentul, procedurile, toate medicamentele. Din cutia de medicamente, nu ne lipsesc niciodata Tasectan, Smecta, saruri de rehidratare, Debridat etc… Desi primul lucru pe care iti vine sa il faci atunci cand copilul are scaune apoase in continuu este sa ii dai medicamente gen Smecta sau Tasectan, am citit de curand ca atunci cand are o bacterie, cum ar fi Campylobacter de exemplu, ar fi mai bine sa nu ii dam pentru ca bacteria sa se elimine mai repede prin scaun.

Ca tot vorbeam de Campylobacter mai sus, am citit pe cateva site-uri de specialitate din strainatate ca boala este autolimitata, adica trece de la sine chiar si fara antibiotic intr-o saptamana. Antibioticele se recomanda doar celor care se simt extrem de rau, cu febra mare, extrem de multe scaune diareice, sange in scaun.

“Trebuie avut in vedere ca diareea cu Campylobacter este o boala autolimitata, dar practica uzuala este de a administra antibiotice de tipul macrolidelor (eritromicina sau claritromicina) timp de 5-7 zile, cu repetarea ulterioara a examenului de scaun. Uneori se poate folosi in tratament si Ciprofloxacina. Ca in orice boala diareica, baza tratamentului o constituie insa regimul igieno-dietetic si rehidratarea”, spune Dr. Carmen Olaru, medic pediatru, in revista “Despre copii”.

“Antibioticele sunt utilizate in unele cazuri de enterocolite bacteriene : dizenteria bacteriana, gastroenterite cu Salmonella, cu risc de bacteriemie si localizari extraintestinale, forme care nu raspund la dieta si la medicatia simptomatica, forme recidivante, enterocolite ale sugarului, cu coproculturi pozitive”, scrie site-ul spitalului Victor Babes.

“Ca regula generala, in formele comune de toxiinfectie alimentara, nu sunt indicate antibioticele. Daca se iau corect masurile de hidratare, organismul se va debarasa singur de agentii patogeni in cauza”, scrie si dornamedical.ro.

In legatura cu tratamentul enterocolitei, site-ul oficial al spitalului Victor Babes scrie ca “nu intotdeauna tratamentul cauzei, adica eradicarea agentului infectios cu ajutorul antibioticelor, este indicata. Diareea provocata de virusuri nu raspunde la tratamentele antibiotice. In plus, utilizarea nerationala a antibioticelor duce la perturbarea florei intestinale normale nepatogene sau determina selectionarea unor tulpini microbiene rezistente la antibiotice”.

Vezi si: Febra la copii: ce trebuie sa stie si cum trebuie sa actioneze corect orice parinte

Hidratarea –  cea mai importanta in caz de enterocolita la copii

Pierderea de lichide este cel mai mare pericol in caz de enterocolita la copii, asa ca hidratarea este cel mai important lucru. Consumul de lichide  – ceaiuri neindulcite, apa minerala (plata), zeama de orez, supa de morcovi –  trebuie sa fie o prioritate.

“Utila este adaugarea sarurilor de rehidratare care se gasesc in farmacii, in pliculete cu dozaj corespunzator”, spun cei de la Victor Babes.

Aceeasi sursa precizeaza ca durerile abdominale se pot calma cu antispastice, numai la recomandarea medicului.

Varsaturile pot fi si ele combatute cu medicamentele corespunzatoare, in doza recomandata de medic.

In cazul in care copilul are febra, i se administreaza antitermice, in functie de greutate (Panadol, Nurofen).

In enterocolite, ajuta si administrarea de probiotice, mai ales in timpul folosirii antibioticelor (dar nu numai).

Tratamentul enterocolitei: un regim strict

Majoritatea medicilor recomanda un regim strict in caz de enterocolita. Sunt medici care interzic total laptele copiilor, iar altii care le recomanda lapte fara lactoza (celor care beau la biberon). In cazul bebelusilor alaptati la san, in general li se permite alaptarea in continuare (in cele mai multe cazuri).

Copiii cu enterocolita ar trebui sa manance alimente precum: orez fiert, branza de vaci, carne de pui fiarta, supa de morcov (succes cu asta!), sticksuri, covrigei, paine prajita, banana, mar copt. Excluse sunt fructele si legumele crude (exceptie banana), lactelele si prajelile.

Regim alimentar in caz de diaree la copii

In ceea ce priveste regimul alimentar in caz de diaree la copii, parerile specialistilor sunt impartite. Sunt unii medici care recomanda cu strictete dieta cat timp copilul sufera de diaree, iar altii care sustin ca cel mic trebuie sa manance normal, fara restrictii, daca are pofta de mancare.

Academia Americana de Pediatrie, de exemplu, sustine ca majoritatea copiilor ar trebui sa continue cu o dieta normala, inclusiv sa consume formula de lapte praf sau chiar lapte de vaca. Stim cu totii ca in Romania sunt medici care interzic chiar si alaptatul in caz de enterocolite / diaree / voma.

Insa nu toti copiii accepta mancarea “normala” cand sunt bolnavi, asa ca acestia ar trebui sa evite bauturile carbogazoase si indulcite, sucurile de fructe, deserturile cu gelatina, mancarurile grase sau prajite. Americanii recomanda ceea ce ei numesc dieta BRAT – adica bananas (banana), rice (orez), applesauce ( piure de mere coapte) si toast (paine prajita).

Medicii spun ca cele mai bune alimente in caz de diaree la copii sunt orezul, pastele, branza degresata, morcovii fierti sau la cuptor, covrigeii sau carnea slaba.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here